Abramovici în top 10 a celor mai bogaţi oameni din sportul Marii Britanii. Află istoria lui
De Victor Neaga/ Chişinǎu / Moldova.ORG/ -- Patronul clubului Manchester City, şeicul Mansour bin Zayed al-Nahyan, a fost desemnat de publicaţia The Times cel mai bogat om din sportul din Marea Britanie, şeicul depăşind în ierarhia de 100 de persoane nume precum şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum sau Roman Abramovici. Patronul clubului Manchester City are o avere estimată la 17 miliarde de lire sterline.
Şeicul Mansour bin Zayed al-Nahyan este urmat în top 10 a celor mai bogaţi oameni din sportul Marii Britanii de:
2. Şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum (patron Godolphin – 7,8 miliarde de lire sterline),
3. Roman Abramovici (patron Chelsea – 7.31 miliarde de lire sterline),
4. Phil Knight (preşedintele companiei Nike – 6,2 miliarde de lire sterline),
5. Malcolm Glazer (patron Manchester United – 2,1 miliarde de lire sterline),
6. Stan Kroenke (acţionar majoritar Arsenal – 1,76 miliarde de lire sterline),
7. Bernie Ecclestone (patron Formula One Management – 1,7 miliarde de lire sterline),
8. David Beckham (jucător AC Milan – 125 milioane de lire sterline),
9. David Dein (fost acţionar la Arsenal, preşedintele Comitetului de candidatură a Angliei la CM din 2018 – 80 milioane de lire sterline),
10. Wayne Rooney (jucător Manchester United – 35 milioane de lire sterline).
Abramovici, ca mulţi alţi miliardari ruşi, a făcut avere în perioada tulbure de după căderea Uniunii Sovietice, dar a ştiut să se ţină departe de scandalurile politice în care au fost implicaţi mai mulţi oligarhi.
În momentul în care Roman Abramovici a învestit, săptămâna trecută, în Highland Gold, o companie minieră rusească listată pe bursa de la Londra, elementul cel mai interesant nu a fost valoarea uriaşă a tranzacţiei, scrie Financial Times. Un om care figurează în clasamentul Forbes cu o avere de 18,7 mld. Dolari (12,8 mld. Euro) şi care deţine clubul de fotbal Chelsea Londra, un Boeing 767 şi câteva iahturi de lux, poate face 400 mil. dolari în câteva ore. Surpriza vine însă din însuşi faptul că această tranzacţie a avut loc.
Cu doar doi ani în urmă, cel mai bogat om din Rusia părea hotărât să renunţe la toate afacerile derulate în această ţară. El a vândut pachetul majoritar de acţiuni (73%) pe care îl deţinea la Sibneft – compania petrolieră de pe urma căreia a strâns cea mai mare parte a averii sale – gigantului Gazprom, primind în schimbul acestuia 13 mld. Dolari.
Chiar dacă suma primită de Abramovici a fost de câteva zeci de ori mai mare decât cei 250 mil. dolari plătiţi, în urmă cu zece ani împreună cu fostul lui partener de afaceri Boris Berezovski, în schimbul companiei, au existat voci care au considerat că tranzacţia nu s-a efectuat, în întregime, de bună-voie.
Abramovici şi-a vândut acţiunile deţinute în cadrul televiziunii ORT companiilor Aeroflot şi Rusal, devenit cel mai mare producător de aluminiu din lume. Funcţia de guvernator al regiunii arctice Ciukotka a rămas singurul element de legătură dintre miliardar şi ţara sa natală.
Situaţia s-a schimbat radical pentru oameni ca Abramovici odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin, hotărât să restabilească dominaţia Kremlinului asupra “oligarhilor” – magnaţii anilor ’90, care şi-au construit averile bazându-se pe influenţa politică pe care o deţineau. Berezovski şi un alt magnat, Vladimir Gusinski, au părăsit Rusia după ce au pierdut alegerile din 2000 în faţa lui Putin.
Mikhail Hodorkovski, într-o vreme cel mai bogat rus, a fost închis, iar compania să petroliera Iukos - vândută după un proces de fraudă şi evaziune fiscală.
Spre deosebire de Hodorkovski, Abramovici a jucat după noile reguli impuse de Putin, stând în afara jocului politic în încercarea de a-şi păstra câştigurile. Cu toate acestea există speculaţii conform cărora prosperitatea miliardarului rus a fost un factor iritant pentru potentaţii de la Kremlin.
În ultimele opt luni, Abramovici s-a întors însă pe piaţa rusească, investind 3 mld. Dolari în producătorul de oţel Evraz, din momentul acestei tranzacţii acţiunile companiei apreciindu-se cu 60%. De aceea, investiţia de săptămâna trecută în Highland Gold nu face altceva decât să confirme noul său statut şi anume acela de magnat al industriei metalifere din Rusia. Iar faptul că această tranzacţie a fost efectuată la numai două zile după alegerile parlamentare, în contextul cărora Putin a avertizat asupra “pericolului” reîntoarcerii la oligarhia anilor ’90, sugerează încă o dată ca Abramovici este sigur pe acţiunile sale.
Miliardarul rus a făcut parte, până la urmă, din această oligarhie. El a prosperat în timpul schemei “împrumuturi contra acţiuni” din 1995, când oamenii de afaceri împrumutau bani administraţiei Elţin, primind pachete de acţiuni în cadrul companiilor de stat. În cazul în care datoria nu era returnatǎ, magnaţii erau împuterniciţi să vândă acele acţiuni, pe care, de obicei, şi le vindeau lor, adică le păstrau.
Abramovici s-a născut în 1966, în Saratov, localitate situată pe fluviul Volga, fiind crescut de bunicii din partea mamei, după ce şi-a pierdut ambii părinţi la vârsta de patru ani. În 1988 s-a lansat în afaceri ca producător de jucării de plastic, la Moscova. Apoi, a tranzacţionat petrol pe prima bursa de mărfuri deschisă în capitala Rusiei.
Dar principala să lovitura a dat-o în 1995, în momentul în care l-a întâlnit pe Berezovski şi, în urma unor discuţii, i-a venit ideea de a dezmembra Rosneft, o companie petrolieră de stat, pentru a crea Sibneft, pe care cei doi au achiziţionat-o prin intermediul practicii “împrumuturi contra acţiuni”. Ca şi ceilalţi participanţi, Abramovici a recunoscut că valoarea companiilor era subapreciata în momentul achiziţionării. Dar el spune că turbulenţele, în principal pericolul reinstaurării regimului comunist, au determinat o dorinţă foarte slabă din partea oamenilor de afaceri de a participa la această tranzacţie.
Tot prin intermediul lui Berezovski, Abramovici şi-a făcut intrarea la Kremlin, devenind un apropiat al fiicei preşedintelui Elţin. El a infirmat însă zvonurile conform cărora devenise “casierul” asociaţilor lui Elţin, care au dominat politica rusească de la sfârşitul deceniului trecut. Totuşi, în acea perioadă el şi-a făcut o serie de prieteni valoroşi, printre care se numără şi preşedintele Putin.
Alexander Temerko, fost vicepreşedinte al Iukos, spune că principala calitate a lui Abramovici este capacitatea de a încheia o negociere. “Este o persoană intuitivă şi poate negocia în aşa manierǎ încât toată lumea să se simtă confortabil”, consideraǎ el. Într-adevăr, Abramovici a încercat să soluţioneze problemele Iukos în 2004, oferindu-se să medieze negocierile dintre companie şi autorităţi. În acel moment, spune Temerko, s-a opus un acţionar cheie al Iukos.
De asemenea, Abramovici a făcut două mişcări importante care îl diferenţiază de ceilalţi oligarhi. A devenit guvernatorul provinciei Ciukotka, o regiune de două ori mai întinsă decât Germania, dar care nu are mai mult de 50.000 de locuitori şi foarte săracă. Motivul acestei alegeri ar putea fi scutirea de la plata impozitelor – din moment ce o parte a afacerilor Sibneft au fost înregistrate aici – sau potenţialele resurse minerale din zonă.
Totuşi, John Mann, purtătorul de cuvânt al miliardarului, spune că prin impozitele pe profit plătite de Abramovici, prin donaţii, prin taxele plătite de Sibneft şi prin alte investiţii private sau guvernamentale, “cel puţin câteva miliarde de dolari” au curs în regiune, contribuind la dezvoltarea acesteia.
Cea de-a doua mişcare a fost achiziţia clubului Chelsea, pentru 140 mil. lire sterline în 2004, o decizie percepută de mulţi ca o poliţă de asigurare în faţa unui eventual atac din partea autorităţilor ruse. În urma acestei tranzacţii a devenit o figură cunoscută în Europa, iar Chelsea a fost propulsată în rândul cluburilor britanice de elită, după transferul unora dintre cei mai buni jucători de fotbal din lume.
Totuşi, magnatul rus nu a scăpat de umbra trecutului sau. În această toamnǎ, într-o încercare de influeţare a opiniei publice din Rusia, dar şi a lui Vladimir Putin, bulevardul Rubliovskoie din Moscova a fost împânzit de afişe, care făceau publicitate unei cărţi scrise de un jurnalist rus care a cercetat legăturile din anii ’90 dintre Abramovici şi Berezovski, văzut de către Kremlin ca inamicul public numărul unu al Rusiei. Însă, un asociat al lui Abramovici minimalizează orice pericol. “Sunt 50 de miliardari în această ţară, dintre care doar trei au avut probleme cu autorităţile. Aceştia reprezintă doar excepţiile, nu regulǎ”, considerǎ el.
Comentarii