România: Băncile dau oamenii afară din case şi pentru datorii infime
De Vasile Pop-Coman
Chiar dacă valoarea multor ipoteci a scăzut sub nivelul creditului, executările silite se înmulţesc
Noul an a venit cu scadenţa datornicilor la bănci, după ce pe parcursul lui 2009 instituţiile de credit au preferat să amâne rambursarea restanţelor prin acordarea unor perioade de graţie sau reducerea valorii ratelor. Mulţi dintre cei care nu reuşesc să-şi achite datoriile nici după restructurare sau care pur şi simplu refuză acest lucru, după cum spun bancherii, riscă să-şi piardă casa sau alte bunuri gajate, chiar şi pentru datorii semnificativ mai mici decât valoarea ipotecii.
O dramă este pe cale de a se produce în familia Rodicăi. E din Târgovişte şi riscă să-şi piardă locuinţa, ipotecată în favoarea unei bănci pentru a garanta un împrumut contractat de un prieten. Instituţia de credit a publicat deja anunţul de vânzare a apartamentului, licitaţia urmând a avea loc la începutul lunii februarie. Preţul de pornire este de 42.000 de euro, adică 725 de euro pe metru pătrat. Banca a luat decizia de a vinde imobilul cu toate că acesta aparţine unui garant, şi nu persoanei care a angajat creditul, în ciuda faptului că datoria se ridică la doar 3.000 de euro. Motivul? Cel care a încasat împrumutul a acţionat premeditat, iar apoi a dispărut, ca multe alte persoane care au profitat de perioada exuberantă în care băncile acordau credite în condiţii prea relaxate. Acesta este însă un caz fericit pentru bancă, deoarece îşi va recupera banii din apartamentul ce urmează a fi vândut. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Rodica, nevoită acum să plătească pentru încrederea de a garanta creditul altei persoane, într-o perioadă în care nimeni nu-şi imagina că se va ajunge într-o asemenea situaţie. Ea are acum mai multe variante pentru a-şi păstra casa: de la cea mai dificilă, de a încerca să dea de urma beneficiarului finanţării şi a-l obliga să achite datoria către bancă, până la soluţia de ultimă instanţă, de a stinge ea însăşi debitul, chiar şi cu ajutorul unui nou credit. Altfel, riscă să piardă şi mai mulţi bani dacă apartamentul se va vinde la un preţ ce poate fi redus cu 25% sau chiar mai mult, conform procedurilor legale de desfăşurare a licitaţiilor.
După restructurare, executarea silită
Supraîndatorarea reprezintă o altă problemă a românilor atraşi anii trecuţi în mrejele vieţii bune pe credit, cu ajutorul băncilor. Soţii Maria şi Dumitru din Craiova vor asista neputincioşi, tot luna viitoare, la licitaţia pentru vinderea apartamentului evaluat acum la doar 28.000 de euro, dar cu care au garantat anii trecuţi credite obţinute de la două bănci, în valoare de 34.000 de euro. Pentru că veniturile familiei s-au redus substanţial din cauza crizei, ei nu-şi mai pot plăti ratele la creditul cel mai mic, de 8.000 de euro, chiar şi în urma măsurilor de restructurare, astfel încât banca a decis să scoată la licitaţie imobilul în vederea recuperării debitului. Întreaga familie riscă astfel să rămână fără locuinţă, dar şi cu datorii suplimentare, întrucât din vânzarea casei nu se va acoperi în întregime valoarea creditelor la cele două bănci, mai ales dacă se va ajunge ca tranzacţia să se finalizeze la un preţ redus cu 25% faţă de cel evaluat.
De altfel, bancherii au declarat până acum că nici ei nu sunt interesaţi să treacă rapid la executare silită, din două motive: valoarea garanţiilor a scăzut drastic pe fondul diminuării activelor imobiliare, multe ajungând sub valoarea creditului, iar piaţa secundară de vânzare a bunurilor imobile ipotecate se mişcă foarte greu, întrucât există puţini cumpărători. Totuşi, după o perioadă de peste un an în care băncile s-au ocupat mai mult cu măsurile de restructurare a datoriilor, se pare că acum a venit scadenţa. Pe de o parte, instituţiile de creditare au finalizat procesul de triere a clienţilor capabili şi dispuşi să facă eforturi pentru a continua să-şi ramburseze ratele diminuate sau după expirarea perioadei de graţie de 6 luni sau un an, astfel încât pot începe procedurile de valorificare a garanţiilor celor fără perspectivă de a se redresa. Pe de altă parte, după cum am văzut, unele bănci, presate de pierderile tot mai mari rezultate în urma creditelor neperformante, sunt nevoite să-şi recupereze cât mai rapid împrumuturile restante, astfel că se lansează în executări silite chiar şi pentru datorii mici sau a căror valoare se află cu mult sub cea a creditului. Cu atât mai mult cu cât nici în acest an nu se pot aştepta la o revigorare semnificativă a pieţei imobiliare şi implicit a valorii ipotecilor, care reprezintă ponderea covârşitoare a garanţiilor, mai ales în cazul finanţărilor acordate IMM-urilor. De exemplu, una dintre cele mai mari bănci româneşti a scos la licitaţie un imobil în Alexandria cu o valoare de 60.000 de lei, pentru recuperarea unei linii de credit acordată unui IMM cu o valoare de peste 80.000. Băncile trec la tot mai multe executări silite şi din cauza legislaţiei rigide a BNR, care le impune provizioane suplimentare de risc în cazul creditelor neperformante restructurate, cu toate că oficialii băncii centrale au promis că vor modifica legea, la solicitarea bancherilor.
La licitaţii aşteptăm provincia
Cele mai riscante garanţii imobiliare s-au dovedit, după cum arată situaţia executărilor silite, imobilele din oraşele din provincie şi terenurile, a căror valoare a scăzut cel mai mult după izbucnirea crizei. De exemplu, din cele 60 de licitaţii organizate în luna ianuarie de Raiffeisen Bank, 33 sunt reprezentate de terenuri cu sau fără o construcţie. În cazul CEC Bank, toate cele 50 de licitaţii de vânzare a imobilelor ipotecate au loc în oraşe din provincie, iar jumătate din ele se desfăşoară în judeţul Bistriţa Năsăud, acesta dovedindu-se campionul creditelor neperformante. Şi în cazul Alpha Bank, din cele 25 de anunţuri cu executări silite publicate pentru luna ianuarie, toate se referă la imobile din afara Bucureştiului, iar 22 din acestea sunt terenuri, majoritatea fără o construcţie în derulare. La Volksbank, din cele 14 licitaţii de executare silită, 8 au ca obiect vânzarea unor terenuri ipotecate, dintre care unul de 39.000 mp în Bucureşti, în valoare de 6,6 milioane de euro, după ce preţul a fost redus cu 25% în lipsa cumpărătorilor.
Creditele garantate cu o locuinţă sau un teren au însă o pondere minoritară în totalul împrumuturilor, majoritatea reprezentându-le cele fără garanţii, acestea fiind, de fapt, adevărata problemă a băncilor, întrucât recuperarea lor este dificilă, iar pierderile sunt foarte mari. Bancherii spun că în aceste cazuri procentul datoriilor recuperate direct de bancă sau prin intermediul firmelor de recuperare a creanţelor se situează sub 50%.
Băncile au mandatat firmele de recuperare să colecteze restanţe aferente creditelor acordate persoanelor fizice în valoare de peste 300 de milioane de lei în luna octombrie 2008, aproape dublu faţă de luna precedentă şi de şase ori mai mult faţă de media lunară a primelor şase luni ale anului trecut. Şi asta în condiţiile în care sumele restante au avansat cu 150 de milioane de lei în octombrie, la 2,55 miliarde de lei, în timp ce în luna precedentă valoarea restanţelor a crescut mai mult, cu aproape 200 de milioane de lei.
Aproape un milion de debitori
Băncile aveau, la finalul lunii noiembrie 2009, un număr total de 989.425 debitori persoane fizice şi juridice, în scădere faţă de ultimele două luni. Şi numărul restanţierilor, de 210.973 de persoane, a scăzut uşor, dar se menţine cu aproape 50% mai ridicat faţă de finalul lui 2008. Totalul sumelor restante a continuat să avanseze în noiembrie 2009, ajungând la 7,65 miliarde de lei, de 2,3 ori peste nivelul de la finalul anului precedent. Restanţele de peste 90 de zile, încadrate în categoria pierdere şi pentru care băncile pot începe procedura executării silite, au înregistrat cel mai rapid ritm de creştere în 2009, fiind de peste 4,4 ori mai mari decât la sfârşitul lui 2008.
Comments