Republica Moldova a acceptat oferta Georgiei şi Ucrainei de participare la realizarea proiectului White Stream (Curentul alb), ce prevede construcţia unui gazoduct pe fundul Mării Negre din Georgia în Ucraina, ocolind Rusia.
Potrivit oficiosului guvernamental rus „Rossiiskaya biznes-gazeta”, decizia Moldovei de aderare la proiectul White Stream a fost luată chiar în ajunul summitului NATO de la începutul lunii aprilie, ce a avut loc la Bucureşti. Curios este că autorităţile moldovene nu au anunţat, deocamdată, nici măcar despre intenţia de a participa la un asemenea proiect calificat de Kremlin ca unul antirusesc.
De notat că proiectul White Stream a fost prezentat Comisiei Europene de premierul ucrainean Iulia Timoşenko, în ianuarie 2008. La mijlocul lunii martie, în cadrul unei conferinţe internaţionale de la Tbilisi, reprezentanţii Georgiei, Ucrainei şi Comisiei Europene au ajuns la o înţelegere privind traseul gazoductului, sursele de asigurare cu combustibil ale acestuia şi finanţarea construcţiei.
Astfel, traseul conductei cu o lungime de 1000 km şi un cost de minimum 2 mlrd USD (conform altor estimări mai mult de 4 mlrd USD), ar urma să înceapă în portul georgian Poti şi să ducă până în peninsula Crimeea, de unde se va face conexiune la reţelele de conducte magistrale existente ce trec prin Ucraina.
Conexiunea cu Europa ar urma să se facă în apropierea de hotarul Moldovei cu România şi Ucraina, adică undeva în regiunea Cernăuţi. Anume aici Moldova ar urma să se conecteze la acest proiect.
Combustibilul necesar pentru asigurarea proiectului va fi furnizat de Azerbaidjan, Turkmenistan şi posibil de Iran. Realizarea proiectului este accelerată de finalizarea în anul curent a conductei magistrale Bacu-Tbilisi-Erzerum, ce leagă Tbilisi şi Turcia de zăcământul azer Shah Deniz. Această conductă ar fi urmat să facă parte şi din proiectul Nabucco.
Pentru realizarea proiectului a fost creat deja un consorţiu internaţional Georgia-Ukraine-European Union (GUEU) din câteva firme de consultanţă. Astfel, compania NECA se ocupă de chestiunile economice şi financiare, Radon & Ishizumi este specializată în drept internaţional, elaborări strategice şi tratative, PSE – asigură consilieri pe probleme de geologie şi inginerie, Spectrum – logistică şi probleme organizatorice, iar expertul Gheorghi Vashkamadze se ocupă de tratativele privind furnizările şi tranzitul de resurse energetice.
Proiectul se bucură de sprijinul larg al administraţiei SUA şi prin această conductă ar urma ca la prima etapă să fie transportate în Europa peste 8 mlrd metri cubi de gaze, ca apoi la a doua etapă capacitatea lui să crească la 16 mlrd metri cubi şi, în final, se vorbeşte despre o capacitate de circa 32 mlrd metri cubi.
Curios este că această conducta ar urma să intersecteze gazoductul Blue Stream, construit câţiva ani în urmă de Gazprom şi ENI şi prin care gazul rusesc ajunge în Turcia. Experţii internaţionali susţin că aceasta ar putea crea anumite probleme tehnice.
Cât despre participarea Moldovei, apoi aceasta ar reprezenta o surpriză de proporţii şi ar fi o şansă de a mai slăbi din dependenţa energetică de Federaţia Rusă.
Iniţiatorii proiectului nu vorbesc, deocamdată, de preţul final al gazelor, care însă ar putea fi aproximativ acelaşi ca şi cel pentru gazele livrate de Gazprom (Ion Draghişteanu, ECO).